Globul de cristal in care obisnuiam sa ma ascund s-a spart.Am ramas inconjurata de lumea ce imi vrea raul.Iubire..Imi placea sa cred in ea.Dar imi e teama.Mi-am inghetat inima artificial,insa ranile sunt atat de adanci incat sangele inca mai curge si astfel,putin cate putin,e cuprinsa iar de dragoste.Si poate ca imi doresc,dar nu e cel mai potrivit moment.Si poate ca vreau atat de tare sa iubesc,sa ma simt iubita..Dar fara rost.Iubirea e un mit..Nimeni n-o sa ma iubeasca niciodata,iar eu deja imi fac sperante.Trist,nu?Sau poate ironic.Ma intreb uneori de ce m-am nascut.Si imi imaginez ca am un scop in viata asta.Dar defapt..M-am nascut sa traiesc..Sa mor..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu